PTST: Timpul pentru vindecare!
O carte micuță dar condensată pentru oricine este interesat de câteva metode de vindecare ale stresulului cronic sau PTSD-ului (stresului post-traumatic). Vindecarea este un proces îndelungat care necesită efort și timp. Cred că toți am putea pune în aplicare câțiva dintre acești pași în viața noastră, mai ales dacă ați trecut prin evenimente îngrozitoare care sunt greu de depășit.
Scrie
„Scrierea amintirilor reprezintă cheia pentru a recâștiga controlul asupra propriei minți și a vieții.”
Scrisul este pentru noi înșine. Nu contează gramatica sau cursivitatea, ci extragerea informațiilor din amintiri. Este important să scriem chiar daca toată informația la care avem acces este fragmentată și poate sărim de la o idee la alta. Prin scris putem exprima chiar și secretele și orice nu putem vorbi sau sunt indescriptibile, sau inacceptabile.
Simplul act de a scrie utilizează funcția logică a creierului prin care se schimbă traumele incomprehensibile în logică, unde pot fi tratate în mod conștient, acest lucru eliberându-ne de ele.
Cathy consideră că a verbaliza este contraproductiv vindecării.
Realizarea conștientă a programărilor intenționate sau nu este primul pas spre dezactivarea gândurilor și acțiunilor subconștiente sau „de a face fără a gândi”.
Conștientizarea este opusul disocierii și a amintirilor inexistente, fragmentate. Așadar, purtați un ceas de mână și priviți ceasul. Fiți mereu conștienți de timp acest lucru fiind necesar pentru a nu aluneca în rutina disocierii minții. Pentru a contracara disocierea este nevoie de determinare conștientă pentru că a ne deprograma și reprograma creierul.
Siguranța este prima
Creierul nostru este capabil singur să acționeze în autoapărare prin de închiderea căilor neuronale în scopul compartimentalizării traumei, acest lucru întâmplându-se și la bebeluși, înainte de instaurarea gândirii logice. În mod similar, avem nevoie de siguranță pentru a redeschide aceste căi neuronale.
Atunci când suntem în siguranță, putem experimenta amintiri intruzive. Este modul creierului de a atrage atenția asupra memoriei reprimate care dorește să fie tratată în mod conștient.
Chiar dacă memoria nu este reprimată, scrierea detaliilor poate ajuta în eliberare și în abordarea logică a problemei.
Atunci când experimentați fragmente de amintiri intruzive (flashbacks) notați-le imediat. Păstrați întotdeauna o caiet și un pix la îndemână și notați un cuvânt sau două, utilizând aceste cuvinte ulterior pentru a vă declanșa amintirea mai târziu, când poate fi scrisă în întregime.
Triggers
Triggerii sunt cheia pentru deblocarea memoriei compartimentalizate. Capturați imaginea amintiri intruzive suficient pentru a nota un cuvânt sau o imagine. Aceasta va fi utilizată ca poartă de intrare spre amintire. Mintea noastră fotografiază in detaliu orice dintr-o traumă ca mecanism de apărare. Chiar dacă creierul compartimentează amintirea traumei astfel încât să nu ne-o amintim în mod conștient, amintirea în sine este detaliată fotografic.
În procesul de vindecare, fiți atenți la ce muzică, emisiuni TV, internet și jocuri, cărțile etc. la care vă supuneți. Creierul este într-o stare accentuată de sugestibilitate așa că orice detaliu este important.
Când scrieți amintirea, asigurați-vă că vă aflați într-un loc sigur și spațiu sigur și liniștit. Închideți telefoanele mobile, nu folosiți mirosuri, arome, nici un fel de muzică. Dacă o melodie a declanșat flash-uri de memorie, ascultarea în mod repetat nu vindecă dar scrierea da.
Orice traumă, provocată în mod deliberat sau nu, duce la o sugestibilitate sporită.
Nu este neobișnuit ca triggerii (declanșatorii) să fie instalați în mod deliberat de către un abuzator care are cunoștințe de NLP. Susceptilitatea este accentuată de frică.
Calea către eliberarea de frică este adevărul.
Frecvent oamenii se înconjoară cu anumite obiecte în efortul lor subconștient de a-și declanșa amintirile. Privește bine decorul din casa ta și gândește-te de ce te atrage? Dacă vreunul dintre aceste obiecte declanșează flash-uri de memorie, notați-l. Ce temă predominantă vă obsedează și de ce? De-asemenea frecvent evităm anumite obiecte care ne triggeruiesc amintiri.
Alimentație
Ascultarea corpului este o modalitate ușoară de reatașare la momentul prezent. Privarea de somn, mâncare și apă sunt componente comune ale controlului minții și creșterea sugestibilității. De exemplu aspartamul inhibă gândirea liberă și analiza critică. Citește etichetele mâncărurilor favorite, informează-te asupra efectelor alimentelor, cosmeticelor, modului în care sunt prelucrate și create sau modificate de la produsele brute, până la produsul finit de la tine de-acasă. Reclamă-ți sănătatea fizică și psihică.
Mâncați conștienți și alegeți bine. Schimbările alimentare duc la schimbări în chimia creierului.
Canabisul medical/CBD vă poate ajuta să fiți în prezent. Este o modalitate terapeutică sigură de a echilibra activitatea cerebrală de scriere a memoriei cu reasocierea cu cu prezentul. Nu-l amestecați totuși cu scrierea amintirilor.
Recăpătarea amintirilor și lucrul cu acestea este în mod natural epuizantă, așa că o bună alimentație și mult somn sunt esențiale pentru a fi bine și pentru a fi bine! Subconștientul nu doarme niciodată, așa că mare atenție la ce muzică sau zgomote se aud când nu suntem atenți în mod conștient.
De multe ori, atunci când oamenii au fost abuzați, mâncatul excesiv devine rutină, creează dependență și este un comportament subconștient. Mâncărurile de confort (confort foods) pot împiedica creierul să se ne aducă amintiri în mod intruziv, îngropându-le printr-un comportament de distragere a atenției. De asemenea, atunci când vă scrieți amintirile, evitați să vă opriți pentru a mânca, chiar orice, deoarece vă poate fi schimbată schimba chimia creierului suficient de mult pentru a vă să inhibe fluxul de reamintire.
Deprogramare
Doar pentru că ți-ai scris amintirile cu detalii fotografice nu înseamnă neapărat că totul este adevărat. În cazul în care ați fost supuși programării intenționate în special, memoria factuală se poate împleti în programele de control al minții sau, din neatenție, cu emisiuni TV, părți din filme, jocuri video, cărți, poveștile altor persoane etc. Este important să deprogramezi și să descâlcești realitatea de fantezie.
Puteți face acest lucru punându-vă întrebări, precum și aplicând regula celor 21 de zile.
Scrieți o amintire, datați-o și păstrați-o în siguranță timp de 21 de zile. Nu vorbiți despre ea în această perioadă iar apoi, recitiți ceea ce ați scris. După 21 de zile, minciunile și fanteziile se estompează, în timp ce adevărul este la fel de puternic ca întotdeauna. Dacă anumite părți vă sunt necunoscute sau vi se par vagi, cel mai probabil nu sunt amintiri reale ci sunt apărute în urma unei sugestibilități sporite.
Mai departe puteți să vă întrebați: „Cine mi-a spus asta?”, „În ce anotimp suntem?”, „Cum sunt îmbrăcat(ă)?”, „Cum am ajuns acolo?”, „A cui voce se aude?”, „Ce miros se simte?” etc. Televizorul nu are miros, așa că aceste tipuri de întrebări ne pot feri de amintiri dobândite prin această metodă, amintiri care nu sunt reale.
Starea de bine
Ocazional, corpul poate răspunde la recuperarea unor amintiri, cu dorința de a mânca sau bea ceva. Interiorul interacționează cu exteriorul și creierul nostru acționează asupra corpului. Canabisul medicinal poate permite minții și, prin urmare, corpului să se reajusteze la prezent.
Mecanisme de coping
Concentrându-te în tine însuți pentru a-ți scrie amintirile, poți aduce momentan trecutul aproape de prezentul tău. Deoarece deoarece este vorba despre o intruziune deliberată, mai degrabă decât spontană, dețineți controlul. Acest lucru vă permite să vă ocupați în mod conștient de experiențele din trecut și să vă reluați în mod pașnic viața de zi cu zi.
„Nu exprimați nimic negativ fără o SOLUȚIE”
Rupe rutina
Întreruperea rutinei este importantă și în cazul traumelor create în mod deliberat este chiar o măsură de siguranță necesară în timpul procesulului de vindecare. Rutina este un automatism, poate fi o sursă de disociere sau, mai rău, un mod subconștient prin care să păstrezi contactul cu abuzatorii (care pot fi încă neidentificați). De-asemenea, întreruperea rutinei este un exercițiu foarte benefic care ajută procesul de neuroplasticitate al creierului.
Întreruperea rutinei este necesară atât pentru siguranță, pentru a menținerea conștienței cât și ca exercițiu pentru creier.
În cazul în care metoda de „relaxare” uzuală este disocierea în fața televizorului sau a unui joc pe calculator, încercați în schimb o plimbare.
Omiteți mersul la biserică pentru o perioadă pentru facilitarea vindecării. Uneori oamenii externalizează puterea personală în religie, cred mai mult în aceasta decât în ei înșiși. Uneori biserica poate fi chiar cauza problemei.
Perioada vindecării are caracteristica sugestibilității crescute, evitați orice sursă de sugestie! Lăsați deschisă calea propriului adevăr. Este un moment în care învățați gândirea liberă, evitați să căutați raspunsuri în exterior. Oferiți-vă timp, liniște, prezență.
Mare atenție la sunete. Sunetul, melodia pot fi folosite pentru a declanșa persoanele programate să acționeze într-un anumit mod. Atenție, tehnologia a ajuns la un asemenea nivel, încât nimeni nu poate să fie sigur că nu este în afara oricărui pericol! Gândiți-vă de 2 ori asupra unei acțiuni pe care vreți s-o faceți și motivul pentru care doriți, pentru a evita comportamentul automat.
Siguranța este pe primul loc, iar aceasta vine odată cu conștientizarea.
Percepții și semantică
Cuvintele nu pot descrie pe deplin incomprehensibilul. Cuvintele pot chiar să stea în calea exprimării sau a înțelegerii, mai ales atunci când este vorba de fenomene nedefinite anterior.
„Controlul minții nu există”, ni s-a spus. Am încercat cuvântul „spălare a creierului”.
„Vrei să spui hipnoză?”
Manualul de diagnosticare a sănătății mintale a fost cenzurat în mod deliberat de structurile de stat care vizează controlul minții.
„Controlul minții nu există.”
Este doar un exemplu de cum cuvintele pot încurca. Este important să vă extindeți propria gândire dincolo de percepții și semantică în timp ce citiți aceste informații vindecătoare.
Tulburarea de identitate disociativă (DID – Dissociative Identity Disorder) este definită profesional ca fiind apărarea sănătoasă a minții în fața unei traume prea oribile pentru a fi înțeleasă. Deoarece DID este un termen nou în domeniul sănătății mintale, cei care suferă de ea sunt adesea diagnosticați greșit, etichetați greșit și, în cele din urmă, tratați greșit. DID -numită anterior personalități multiple-este un nume incorect, implicând conform numelui, mai multe personalități când adevărul este ca este vorba de o singură persoană care are memorie compartimentată.
Ascultare profundă
Concentrarea la propria persoană și la interiorul ființei noastre este un pas necesar pentru vindecarea de traume, dar mai târziu aceasta poate duce la o atitudine narcisică în cazul în care nu o echilibrăm în mod deliberat. Persoanele disociate consideră adesea o nevoie de a spune tot ceea ce gândesc , întrerupând adesea pentru a nu uita. Sunt obișnuiți să uite, iar aceasta este o încercare subconștientă de a trece peste acest fenomen în timp ce se află în curs de vindecare.
Ascultați! Faceți-vă un scop conștient de a-i asculta profund pe ceilalți.
Compartimentalizare și reflecții
Chiar după reîntregire, mai există așa numitele „firicele de praf” sau așa numitele fragmente de personalitate neintegrate. Acestea nu sunt chiar acele piese din puzzle care schimbă imaginea în întregime, ci, în schimb pot ajuta la o mai bună claritate a imaginii complete, curățare și organizare mai bună în cele mai profunde colțuri ale minții.
Abuzul în copilărie înaintea vârstei de 5 ani poate produce depersonalizare. Unei astfel de persoane îi este dificil să se raporteze la imaginea din oglindă ca fiind ea însăși.
Înțelegerea acestor fenomene cerebrale ale imaginilor în oglindă face mai ușor de scuturat firicelele de praf ale unui program distrus. Înțelegerea oferă un loc logic în care să se aranjeze o astfel de amintire după ce a fost scrisă și recunoscută în mod conștient. Ea se contopește din nou în întreg.
Totuși, în timp ce aceste fire de praf plutesc în jur, fiți atenți la orice acțiuni pe care le puteți manifesta și care nu sunt în concordanță cu o viață adevărată pentru suflet. Ascultă-ți profund sinele, întrebându-te „este asta ceea ce vreau cu adevărat să exprim?”.
O viață întreagă de abuz și relațiile abuzive ulterioare pot duce la o imagine de sine distrusă. Copiii devin ceea ce aud în timp ce cresc, fie că este vorba de un abuz deliberat sau nu. Fiți atenți la cuvintele pe care le alegeți în relația cu copiii, cu ceilalți și cu voi înșivă; mai ale dacă ați fost abuzați.
Susținere iubitoare
Dacă ajuți pe altcineva să se vindece de o traumă – în special pe cineva drag – cel mai important rol al tău va fi acela de sprijin. Mai presus de toate, să știți că nu puteți ajuta pe cineva care nu se va ajuta pe sine. Nu depinde de tine să deprogramezi individul, ci de ei să se deprogrameze singuri. Dați-le
acestă carte PTSD: Time to Heal (Timpul pentru vindecare).
Reamintiți persoanei iubite să scrie amintirea uitată/reprimată revenită în memorie. Odată ce am
început să scriu, detaliile fotografice au devenit clare și am fost recunoscătoare pentru reamintire.
Ascultați logic și profund, deoarece înțelegerea este esențială pentru a oferi sprijin. Subconștientul este foarte literal, așa că fiți conștienți de alegerea propriilor cuvinte în timp ce, la propriu, ascultați cu atenție ceea ce se spune. Puneți-vă propriile convingeri deoparte și asigurați-vă că motivele dvs. sunt mai degrabă hrănitoare decât ca un mecanism de apărare ofensiv. Atunci când o persoană traumatizată se află în procesul de vindecare, sugestibilitatea sa este accentuată și percepțiile pot fi momentan dezechilibrate. În loc să subliniați diferențele enervante din persoana lor, de exemplu, realizați sursa acestei proiecții și ascultați profund ceea ce se spune.
Fiți o sursă de siguranță în prezent și păstrați-vă simțul umorului. Râsul poate fi un echilibru încântător față de stres.
Antrenarea minții
După o viață de tortură și programare mentală, a venit timpul să învăț să gândesc. Cele mai neînsemnate decizii erau imposibile. Pentru aceasta a fost de ajutor canabisul medical cu proprietățile sale de expansiune a minții. Utilizarea exercitiilor cerebrale pe calculator, de-asemenea. Este necesară antrenarea creierului până când gândirea liberă devine naturală.
Expuneți prin casă mesaje cum ar fi: „Exprimați doar cu solutie!”, „Ascultă profund”, „Când ai îndoieli, nu o face”, „Alege fericirea”
Animalele de companie pot ajuta, pentru că ele trăiesc în prezent.
Sexualitatea și trăirea iubirii adevărate pentru suflet
Sexualitatea mea fusese accentuată de abuzul sexual din copilărie și valorificată pe parcursul victimizării mele prin controlul minții. Mark s-a separat rapid de trecutul meu și s-a ferit de avansurile mele sexuale, spunând: „Trebuie să știi cine ești înainte de a avea ceva de oferit într-o relație. Ceea ce oferi este o mică parte din ceea ce ești cu adevărat. Nu vreau doar o parte din tine, ci te vreau în totalitate. „
Înțelepciunea plină de iubire a lui Mark de a mă integra mai întâi, m-a încurajat să-mi accelerez procesul de deprogramare! Iubirea este cel mai mare motiv și vindecător.
Oameni care ajută oameni
M-a uimit faptul că oamenii credeau literalmente în iluzii politice și, ulterior, urmau lideri pe care nu i-au ales! Oare ei nu „vedeau cu ochiul liber” că aceeași mână de infractori care controlau SUA foloseau tehnici de limbaj NLP pentru a le manipula mințile? Atunci mi-a devenit clar că controlul informației este controlul minții în masă.
Faptul că am scris despre traumele de neimaginat pe care le-am îndurat m-a învățat beneficiile pe care le oferă scrisul. Când lumea din jurul meu a devenit revoltătoare, am început să scriu despre furia mea terminând întotdeauna cu o soluție din suflet.
Cartea lui Cathy O’Brien PTSD: Time To Heal pe website-ul ei: aici
