Oboseala cronică și cele 3 obiceiuri care alimentează simptomele cronice:

Natura simptomelor cronice

Simptomele cronice sunt în mare parte neuroplastice, provenind din modificări ale creierului rezultate din reacțiile sistemului nervos.

Aceste simptome apar din cauza percepției repetate de pericol pe perioade îndelungate (luni, ani), mai degrabă decât din cauza unei simple suprasolicitări fizice, iar aceasta amenințare (percepută) repetată declanșează răspunsul sistemului nervos. Cu toții știm persoane care muncesc foarte mult și nu se îmbolnăvesc…

Creierul procesează amenințările emoționale (cum ar fi stresul, rușinea, furia) în mod identic cu amenințările fizice (ca si cum am fi atacați de un animal de pradă), activând aceleași semnale de alarmă ale sistemului nervos și răspunsuri simptomatice.

Iar simptomele funcționează ca un mod al organismului de a atrage atenția că ceva nu este în regulă, solicitând atenție și acțiune.

Origini și obiceiuri fundamentale

Tendința sistemului nervos de a rămâne într-o stare de alertă maximă provine adesea din traume din copilărie sau din experiențe dificile din primii ani de viață, care favorizează percepția că lumea este periculoasă.

Cercetările indică faptul că trei obiceiuri specifice declanșează frecvent simptome cronice la indivizi: îngrijorarea, presiunea asupra noastră înșine și autocritica și aceste obiceiuri mențin sistemul nervos într-o stare persistentă de alertă maximă.

Motivul fundamental din spatele acestor obiceiuri de alertă maximă este frica.

Ciclul și strategiile pentru schimbare

Simptomele cronice pot fi alimentate de un ciclu toxic în care obiceiuri precum îngrijorarea, presiunea și autocritica duc la o stare de alertă ridicată, care declanșează simptomele, sporesc frica care, la rândul său, întărește obiceiurile.

• Pentru recuperare, este esențial să ieșim din acest tipar de alertă maximă.
• Mulți oameni trăiesc într-o stare constantă de stres sau „pe muchie de cuțit”, care este o formă normalizată de alertă maximă.
• Verificarea frecventă a telefonului este un obicei comun care contribuie la această stare, deoarece fiecare interacțiune poate provoca o creștere a nivelului de dopamină (mesajul nou este evaluat ca recompensă) de obicei sau de cortizol (atunci când sunt anticipate vești proaste), care ne duc la o adicție și/sau la o stare de vigilență constantă.
• Practicarea prezenței, a obiceiului de a sta în momentul prezent este o strategie cheie, recunoscând că majoritatea stresului este generat de obsesia trecutului sau anticiparea viitorului.

Abordarea vindecării

Pentru a aborda aceste obiceiuri este nevoie de multă compasiune față de sine, bunătate, răbdare și de a te trata cu aceeași înțelegere blândă pe care i-ai oferi-o unui copil.

O altă resursă relevantă în vindecarea obiceiurilor este cartea lui Charles Duhigg: Puterea obișnuintei – De ce facem ceea ce facem in viata si in afaceri

Surse:

The 3 Habits That Fuel Your Chronic Symptoms: